de Heinrich von Kleist
Regia: Clemens Bechtel
Heinrich von Kleist s-a născut în 1777 la Frankfurt pe Oder, într-o familie de nobili pomerani. După tradiţia familiei, în 1792 şi-a început cariera militară, la care renunţă însă după şapte ani, pentru a se dedica studiului matematicii, fizicii, dreptului şi economiei. În 1802 se decide însă pentru activitatea scriitoricească, devenind dramaturg, prozator şi publicist. Spre sfârşitul vieţii a fost coeditor al revistei de artă Phöbus.
Kleist se sinucide în 1811 la Wannsee lângă Berlin: "...adevărul e că nu aveam scăpare pe acest pământ."
Cele mai importante lucrări ale operei sale dramatice sunt: Familia Schroffenstein; Ulciorul sfărâmat; Robert Guiskard, duce al normanzilor; Amphitryon; Pentesilea; Käthchen din Heilbronn; Bătălia lui Arminiu; Prinţul Friedrich de Homburg.
Despre piesă
În faţa unui Sfânt Tribunal Secret din Westfalia, contele Wetter de Strahl este acuzat că ar fi vrăjit-o pe tânăra Käthchen din Heilbronn, care – la cei numai 15 ani ai săi – îl urmează pretutindeni pe conte în mod altfel inexplicabil. Strahl îi asigură pe judecători că nu el este vinovat de starea de tulburare a fetei, de care însă se simte atras.
În acest timp, Kunigunda de Thurneck emite pretenţii asupra ducatului Stauffen al contelui, în timp ea punând ochii nu doar pe domenii, ci şi pe Strahl, proprietarul acestora. Contele se lasă păcălit de farmecul Kunigundei, pe care o cere în căsătorie, mai ales că astfel el vede împlinindu-se un vis profetic, prin care un înger îi prezisese că se va căsători cu fiica împăratului. Frumuseţea Kunigundei se dovedeşte a fi însă falsă, rezultată efemer doar în urma unor stranii tratamente. Calculată, intrigantă şi ambiţioasă, Kunigunda îşi dă seama de pericolul pe care îl reprezintă rivala Käthchen, şi nu dă îndărăt nici de la încercarea de a o ucide pe aceasta.
Dar şi Käthchen avusese un vis, în care un înger i-l prevestea pe contele Strahl drept iubit, ceea ce îi dă mereu curaj şi forţe nemaivăzute. Astfel, Käthchen nu ezită să îl prevină pe conte asupra atacului unei oşti împotriva castelului Kunigundei.
Dar până a se împlini viziunea sa cerească şi a ajunge în faţa altarului ca prinţesă de Suabia, Käthchen mai trebuie să treacă printr-o probă de foc...
Piesa Käthchen din Heilbronn a fost realizată în 1808, doi ani mai târziu find prezentată în premieră absolută la Viena. Pentru Käthchen din Heilbronn, literatura universală îi datorează lui Kleist una din lucrările sale cele mai complexe, emanând frumuseţe şi fascinaţie stranie în acelaşi timp.
„Oldies but goldies" – aceasta a fost reacţia secretă din rândul spectatorilor la cea dintâi premieră a noii stagiuni a TGST, "Käthchen din Heilbronn" de Heinrich von Kleist. (...) Pe scenă are loc un adevărat action thriller cu dueluri, tentative de omor, intrigi şi trădare. (...) Regizorul german Clemens Bechtel subliniază cu toate mijloacele modernitatea lui Kleist. În centru se află atemporalitatea, puterea şi frumuseţea limbii germane. (...) Accentele cele mai puternice le pune tânăra generaţie de actori ai scenei germane: în fruntea lor, lui Boris Gaza, în rolul contelui de Strahl, îi izbuteşte un rol desăvârşit, marcat de acurateţea rostirii scenice. Christine Cizmaş, încă studentă, interpreteatză rolul Kunigundei de Thurneck cu emoţie şi materialitate accentuată. În rolul lui Käthchen alternează - cu gingăşie şi sfială - Sînziana Nedin (invitată în spectacol) şi Olga Török.”