de Volker Schmidt –– Regia: Volker Schmidt
"De fapt e frumos" priveşte îndeaproape relațiile unei generații care se remarcă prin fuga de obligații, fiind mereu în căutarea a ceva mai bun. Un spectacol despre oameni în jurul vârstei de 30 de ani, bine instruiți, care trec de la un job temporar la celălalt, sunt mereu pe drumuri și trăiesc în locuințe semi-mobilate, dar ale căror profiluri pe rețelele de socializare sunt actualizate non-stop și puse la punct. În spatele banalității prezentării sinelui pe Facebook se ascunde însă drama căutării relaţiei potrivite. Cum să trăim şi cum să iubim? Aspiraţia de a găsi marea iubire rămâne neschimbată. Spectacolul "De fapt e frumos" pornește tocmai de la contradicţia dintre concepţia romantică despre o relaţie fără sfârşit şi condiţiile de viaţă reale ale generaţiei de azi. Pentru că de fapt avem tot ce ne trebuie, însă doar de fapt, în realitate însă lipseşte ceva... iar astfel sintagma "de fapt" devine motto-ul unei întregi generaţii.
"Piesa lui Schmidt vorbește despre
oameni tineri, care sunt atât de încrezători în sine şi atât de liberi,
încât nu mai ştiu cine sunt cu adevărat şi unde doresc să ajungă. Toţi
sunt artişti, oameni cu situație, au relaţii la distanţă, vorbesc pe
skype, pe chat şi la telefon, pentru a îşi distrage atenţia de la cât de
singuri sunt în realitate. Natura lor nestatornică face imposibilă o
viaţă ordonată. […] Schmidt izbutește să redea inabilitatea de a
comunica a generaţiei Y: deşi personajele se situează unele lângă
altele, ele se află în realitate la kilometri depărtare. […] De fapt e frumos oscilează
constant între parodic și ludic, pe de o parte, şi tragic-sobru, pe de
altă parte. Incidente amuzante generează dezastre, Schmidt demascând
lipsa de responsabilitate a personajelor sale şi arătând consecinţele
acţiunilor lor. […] Rolurile li se potrivesc de minune actorilor. Este o
plăcere să îi priveşti pe scenă, mai ales când se reunesc toţi. În
fundal clocoteşte ceva asemănător unei tragedii grecești, dar, în
outfit-ul modern al generaţiei post-MTV, totul pare mai puțin grav.
Cumva tot o scoatem la capăt, pare să fie concluzia."