În umbra uitării este o piesă despre dezvăluiri dureroase, despre dragoste și suferință, boală și declin, apartenență și dezrădăcinare, dorință și neputință și despre impactul pe care îl produce o boală neiertătoare, Alzheimer, în viața unei familii moderne.Textul însăilează povestea de viață a soțului aflat mai tot timpul în delegații de serviciu, a fiicei plecate la studii în străinătate, și a mamei, personajul principal, rămasă singură, ce devine din ce în ce mai copleșită de treburi și de stresul cotidian, inerent societății moderne. În spațiile rămase goale ale  aceastei relații își face apariția, personificată, chiar boala, al cărei destin este de a externaliza drama familiei destrămate,  rotunjind calitatea contemporană a acestei menajerii de sticlă. Caracterul autobiografic îi conferă o tușă sinceră, inechivocă, a ravagiilor pe care boala Alzheimer le provoacă în rândul suferinzilor de această afecțiune, cât și în rândul aparținătorilor acestora.